A OPTA CULOARE A CURCUBEULUI ESTE LACRIMA
de MoOmida
"nu te mai iubesc", i-am spus,
atunci chiar am crezut, și
zâmbetul ei avea
conturul valului stins pe nisip...
mi-am prelins degetul pe zâmbetul ei
trasat în strângerea buzelor...
"degetul tău are gustul nisipului din deșert", mi-a spus...
sărutul pe care vroia să mi-l dea
a rămas suspendat în aer
în vânt și în ploaie...
acum,
depărtarea dă concentrația seninului cerului,
dorul e ceva cu care aș vrea
să diluez seninul cerului...
"curcubeul din cuvintele nerostite are opt culori",
mi-a spus odată...
acum,
zâmbetul ăsta al meu
trasat în strângerea buzelor
pare o cărare care duce departe,
duce departe pentru că nu duce nicăieri,
nicăieri pentru că, atunci
buzele mele au rămas nesărutate...
"curcubeul din cuvintele noastre nerostite are opt culori,
a opta culoare este lacrima...
|
|