duminică, 6 decembrie 2020

REPEGIUNEA TIMPULUI - de Gheorghe Asachi (1788 - 1869)

 




REPEGIUNEA  TIMPULUI

de Gheorghe Asachi (1788 - 1869)


Timpul fuge cu iuțeală,
Iar pieirea noastră vine,
Să nu pierdem vro clipală,
Zile să trăim sănine !

Am văzut că-n primăvară
Dimineața naște-o floare,
Dă miroase pănă-n seară
Și cu ziua apoi moare.
Timpul fuge...

Auzit-am mari cuvinte
Din filozofilor gură,
Însă nu țin alt-aminte
Decât astă-nvățătură:
Timpul fuge...

Un neam merge, altul vine,
Cu cel mare cel mic piere,
Noroc trainic nu mai ține,
Dar nici vecinică durere.
Timpul fuge...

De ce-avem înțelepciune
În o viață atât de mică,
Când ea alta nu ni spune
Fără că nu știm nimică !
Timpul fuge...

De vreu ochii ca să vază
Pe ceasornic timpu,-ndată
Acul ce în giur rotează
Cu minutele arată:
Timpul fuge cu iuțală,
Iar pieirea noastră vine,
Să nu pierdem vro clipală,
Zile să trăim senine.