POEZII DESPRE GHIOCEI de GRIGORE VIERU
GHIOCELUL
Alb de parcă-i scris cu creta
Ca o rază subţirel,
Cu zăpada pe beretă
A ieşit un ghiocel.
Şi-n luminile poienei,
Pe sub cerul azuriu
Se tot freacă pe la gene:
- E devreme ? E târziu ?
GHIOCELUL
- Ghiocele, cum o duci ?
- Bine, dar nu am papuci.
- Eşti curat şi arătos.
- Mă spăl cu omăt, frumos.
- E vreo sărbătoare-n sat ?
- Nu, dar vreau să fiu curat !
GHIOCELUL
A ieşit un ghiocel,
Nimeni nu ştie de el,
Stă în pâclă tremurând:
„Singurel sunt pe pământ”.
Pâcla în amurg s-a dus,
Şi ies stelele de sus,
Bucurând pe ghiocel…
„Las' că nu sunt singurel.”
|
|