ACUMA CÂNTECUL S-A SFÂRȘIT
de Magda Isanos
Acuma cântecul s-a sfârșit.
Nu știu de-i bine ori rău.
Din frunze-am cântat. Dumnezeu,
lângă mine stând, mi-a șoptit.
De fapt nu era Dumnezeu, era pom.
Și câteodată-avea glas de om.
"Sărbătorește, mi-a spus el, aceste
câmpii dezmierdate și creste..."
Și ca o pasăre neînvățată
m-am apucat să cânt. Eram mirată
și bucuroasă, și nici n-am simțit
cum trece anotimpul fericit !
Zburați, cântece, zburați departe,
scuturați-mă de pamânt și moarte,
și preamăriți natura-n care încă
e liniște și-nțelepciune-adâncă.
|
|