TRISTEȚE - de Dan Botta

TRISTEȚE de  Dan Botta Ce tristă e-ntre vechii brazi  Privirea ta senină, Ce tristă e grădina azi,  Deşi de flori e plină! Ce trist răsare chipul blând  Al dragostelor mele, Şi ce tristeţe pe pământ,  Deşi-s atâtea stele!