LASĂ PĂSĂRILE... - de Ion Monoran

LASĂ  PĂSĂRILE... de  Ion  Monoran Lasă păsările ascunse în zidul de cărămidă printre crăpături când ziua se retrage sub lumina de gaz a primelor stele dar nici nu s-ar mai putea întoarce, printre minciunile ei - ca rugăminți ce se agață de regrete - cu prăbușiri bruște și elanuri ce mint vântu-și întindw panglicile de clorofilă burzuluind străzile cu săgeți și fulgere pe trotuare dând sensuri clipei, dar ele (clipele) dispar oricum pe sus sau pe jos prin țevile cu apă fierbinte de sub pavaj.