miercuri, 14 decembrie 2016

ÎN MIEZUL PÂINII... - de Dorin Dumitriu


0337a403423f (520x624, 271Kb)

ÎN  MIEZUL  PÂINII...


de  Dorin Dumitriu


M-ai așteptat mereu cu masa pusă,
Cu ochii înlăcrimați de dor,
Și ai privit plângând, o ușă ,
Tot așteptând să-ți vină un fecior .

Dar n-a venit când îți doreai
Și ai rămas tot singură măicuță ,
Mă mir acum cum de puteai
Ca să-mi găsești mereu o scuză .

Ba că a nins , ba c-a plouat
Ori nu i-o fi pornit mașina,,
Dar niciodată c-a uitat
Să vină să o vadă pe bătrâna.

Cum ar putea să uite fiul tău
Că îl aștepți cu masa pusă ?
Când tu te rogi la Dunmezeu
Să-l vezi că-ți intră iar pe ușă !

Copil înstrăinat de soartă,
Gonit de sărăcie și nevoi,
Cât ai o mamă ce te-așteaptă
Intoarce-te și stai la masa ei.

Că-n miezul pâinii de la mama
E lacrima ce a căzut când ai fost mic,
Iar coaja ei te mângaie cu palma
Ce te-a ferit de foame și de frig.

Iar dacă n-o găsești acasă
Și a plecat în lumea fără dor ,
Mai pune un tacâm la masă
Chair daca locul mamei va rămâne gol...


14-12-2016



NOTĂ: cei care îndrăgesc această poezie, au permisiunea mea de a o copia DAR, VA ROG, SA LUATI ȘI ACCEPTUL AUTORULUI - îl puteți afla ușor pe facebook și este un scriitor extrem de amabil.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu