Paul Eluard ( Eugène Émile Paul Grindel 1895-1952) si Maria Benz (numita si Nusch - 1906-1946) sotia sa - Paris aprox.1935
PUTIN DESFIGURATA
Adio tristete
Buna ziua tristete
Esti scrisa in liniile tavanului
Esti scrisa in ochii pe care-i iubesc
Nu esti de tot saracia
Caci cele mai sarace buze te desmint
Printr-un suras
Buna ziua tristete
Iubire a corpurilor gingase
Putere a dragostei
Din care bunatatea rasare
Ca un monstru fara corp
Cap tocit
Tristete obraz frumos.
INDRAGOSTITA
E-n picioare pe pleoapele mele
Si parul ei e-ntr-al meu,
Are forma mainilor mele,
Are culoarea ochilor mei,
Se pierde in umbra mea
Ca o piatra pe cer.
Are mereu ochii deschisi
Si nu ma lasa sa dorm.
Visele-i in plina lumina
Preschimba sorii-tr-un abur,
Ma fac sa rad, sa plang si sa rad,
Sa indrug vrute si nevrute.
SUITA
Sa dormi cu luna-ntr-un ochi si soarele-nt-altul
O iubire in gura o frumoasa pasare-n par
Impodobite precum drumurile copacii, campul si marea
Frumoasa si-mpodobita ca inconjurul lumii
Fugi prin peisaj
Printre crengile de fum si fructele vantului
Picioare de piatra-n ciorapi de nisip
Prinsa de talie de toti muschii raului
Si cu ultima grija pe un obraz transformat.
NU SUNT SINGUR
Incarcata
Cu fructe moi pe buze
Impodobita
Cu mii de flori
Glorioasa
In bratele soarelui
Fericita
Pentru pasare care-o stii
Fermecata
De-un strop de ploaie
Mai frumoasa
Decat soarele diminetii
Credincioasa
Vorbesc de-o gradina
Visez
Dar iubesc de fapt.
FRUMOASA SI-ASEMENEA
Un chip la sfarsitul zilei
Un leagan in frunzele moarte ale zilei
Un buchet de ploaie nuda
Orice soare ascuns
Orice izvor al izvoarelor in fundul apei
Orice oglinda a oglinzilor sparta
Un chip pe cantarele linistii
O pietricica printre alte pietricele
Pentru prastiile ultimelor luciri ale zilei
Un chip asemenea tuturor chipurilor uitate.
DRAGOSTEA, POEZIA
Cerul e-albastru ca o portocala
Nici o graseala cuvintele nu mint
Ele nu va mai dau de cantat
Prin saruturi de-acum intelegerea
Smintitii si dragostile
Ea gura ei de logodna
Toate tainele toate surasurile
Si ce vesminte de milostivire
S-o crezi toata goala.
Viespile infloresc verde
Zorile isi petrec imprejurul gatului
Un colier de ferestre
Aripi acopar frunzele
Tu ai toate bucuriile solare
Intreg soarele pe pamantul
Pe drumurile frumusetii tale.
MAREA ZI
Pentru Gala
Hai, urca. In curand penele cele mai usoare, scafandru al aerului, te vor tine de dupa gat.
Pamantul nu duce decat necesarul si pasarile-ti de spita rara, suras. In locul tristetii tale, ca o umbra in umbra dragostei, privelistea acopera totul.
Hai grabnic, fugi. Si corpul tau merge mai grabnic decat gandurile-ti, si nimic, intelegi ? nimic nu te poate intrece.
NU POT FI CUNOSCUT
Nu pot fi cunoscut
Mai bine decat ma cunosti
Ochii tai in care dormim
Amandoi
Au dat luminilor mele de barbat
O soarta mai buna decat noptilor lumii
Ochii tai pe care-i strabat
Au dat miscarilor drumurilor
Un sens desprins de pamant
In ochii tai cei ce ne dezvaluie
Singuratatea fara margini
Nu mai sunt ce credeau a fi
Nu poti fi cunoscuta
Mai bine decat te cunosc.
Gala (Helena Diakonova) si Paul Eluard
