joi, 12 ianuarie 2017

IARNĂ GREA - de Corneliu Chiorescu





IARNĂ  GREA

de  Corneliu Chiorescu


Norii plumburii,cu mâna
 Dacă vrei îi poţi atinge,
 Astăzi este săptămâna
 Ne-ncetat de când tot ninge!

 Zăpada se tot aşterne,
 Peste sat,peste pădure,
 Iarna mantia îşi cerne
 Peste vise premature!

 Stau la geamul cu verdeaţă,
Ghiveciuri interioare,
 Când ea iscălind citeaţă
Vâjâie cu nepăsare.

 Tot învăluie nămeţii
 De zici că-i sfârşit de lume
Şi împedică drumeţii,
 Pârtii troienind anume!

 Peste casele ascunse
 În zăpezile imense,
 Doar de coşuri sunt pătrunse
Şi de fumurile dense...

 Mari troiene,albe valuri,
 Ctitorie nesfârşită
Cu bijuterii la geamuri,
 Iarna nu-i prea obosită!

Ba mai vine cu-ajutoare,
 Cu-aliaţii ei de-o viaţă
 Şi ne urcă pe cuptoare
 În ameninţări de gheaţă.

Cred, ne vom închide-n case,
 Pe faţă să-şi dea arama
 Cu manifestări geroase
 Prin tot satul să dea iama!

 Doar la gândul cum că are
 La a ei nouă cojoace,
 Ace pentru fiecare ,
 Câte unu-a să dezbrace!

 Pân' atunci aştept eroic!...
 Scuture din cojocele!
 Eu rămân lucid şi stoic
 Credincios iubirii mele!

( Vezi"Iubire de-o viaţă")













Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu