sâmbătă, 18 februarie 2017

LEACUL DIN VERS - de Larysa



LEACUL  DIN  VERS 

de  Larysa

Scria mahmur de gând poetul
 Cerând răspuns la Univers
Şi-un leac la suferinţa-i ( bietul )
 Dar leacul său era în vers


 Scria-ntrebări ce n-au răspunsuri
 Din gurile-omeneşti cumva
 Că-n mintea simplă-s neajunsuri...
 Tot el, scriind îşi răspundea


Şi începea " de ce iubirea
 O vrei trăită doar ca stare
 Ce, să-ţi cutremure simţirea
 De nu, o laşi în nepăsare ?!


 De ce, în suflet când ţi-e bine
 Apare din senin durere
 De parcă spini de mărăcine
 Viaţa-ţi înfige cu plăcere ?!


 Atunci când prinzi clipa iubirii
 De ce n-o strângi la piept cu foc
 Cântându-i slavă fericirii
 Că ţi-a dat clipa de noroc ?!


 De ce ţi-ascunzi după orgolii
 Părerea care drept te-arată
Gânduri trimiţi la cer ca solii
 Vrând pe pământ să n-ai vreo pată ?!


A suferi iubind şi-a plânge
 Sunt parcă ruşinoase stări
 Firesc dorinţa când te-ajunge
 Preferi în tine doar să zbieri ?!


Şi-un adevăr de-l spui la altul
 De ce el crede că-i minciună
Râzând pe-ascuns ca apucatul
 Cu cel ce-l lua pe el în glumă ?!"


Cu cât se-ntreabă, mai mult scrie
 Scriind, mai mult vin întrebări
 Cu gândul scrie-o veşnicie
 Foi de cuprins fără-ncheieri...


 Se vede că, în trup cu viaţă
Se schimbă stările din mers
Şi-n starea sa de nesperanţă
Poetu-şi ia leacul din vers...



N




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu