joi, 16 martie 2017

E PRIMĂVARĂ ! de ”Osiris”



E  PRIMĂVARĂ !

de ”Osiris”


O, primãvarã dulce!
 Cu mâinile-ţi suave de petale,
 tu porţile luminii le-ai deschis
şi picurã din ea pe tot pãmântul
 culori, miresme, triluri, viaţã şi iubire.

 O, primãvarã minunatã!
 Cu tine, alerg 
 sau zbor, 
 sau poate doar visez
 cã între douã ceruri eu plutesc:
 un cer albastru, de safir,
 deasupra mea,
 curat ca lacrima de îngeri,
şi-un un cer atât de verde
 la picioare,
 încât presimt c-o sã înmuguresc!

 Înot prin verde, 
 un verde crud, 
 un verde proaspãt ca un suflet de copil,
 un verde nesfârşit
şi foşnitor
 ca valurile mãrii de smarald.

 E soarele mirat, invidios
 pe verdele în care s-a-mbrãcat Pãmântul
şi îşi trimite toate razele
 sã scotoceascã şi sã ia în cer
 mult verde,
 cât mai mult:
 fire catifelate de iarbã,
 flori,
 copaci şi cuiburi, 
 pãsãri…
Nici nu mai ştii de eşti în cer
 sau pe Pãmânt!...
 Priveşte!
 Aici, un cãrãbuş cu-aripi de jad,
 se-nalţã, jucãuş,
pe-o razã lacomã de soare,
 dincolo, o creangã de zarzãr
 devine o nouã constelaţie pe cer…

Cum sã nu zbori,
 cum sã nu înoţi prin verde, 
 cum sã nu fii copil,
 când primãvara dulce,
 cu mâinile-i suave de petale,
 porţile luminii le-a deschis
şi picurã din ea pe tot pãmântul
 culori, miresme, triluri, viaţã şi iubire ?







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu