de Rabindranath Tagore
Am sărutat aceasta lume cu ochii si cu mâinile,
în faldurile inimii nenumărate-învăluind-o.
I-am potopit și zilele și nopțile cu gânduri,
până când lumea și viața mea
s-au contopit într-una singură.
Și dragă mi-i viața,
pentru că dragă mi-i lumina cerului
întrețesută-n mine.
Dacă a părăsi această lume
e tot atât de-nvederat cu a iubi-o -
trebuie să fie un tainic înțeles
între-ntâlnirea și despărțirea vieții.
Dacă iubirea de viață
s-ar dezamăgi în moarte,
atuncea cancerul dezamăgirii
ar roade măduva a toate,
iar stelele și-ar tot zbârci lumina,
până s-ar face negre-n întuneric...