duminică, 1 aprilie 2012

DANIEL RIDGWAY KNIGHT ( 1839 - 1924) și frumoasele țărăncuțe din picturile lui și versuri de GEROGE COȘBUC




                                        

                          VÂNTUL

                            de George Coșbuc


De fete mari e lumea plină
Iar vântul răsfățat copil
S-apropie tiptil-tiptil
De pe sub fagi,de sub colină.
Și fetele cu drag suspină:
- ”O, Doamne, Doamne, adă-n-il !”


Pe umeri blondele lui plete
Tresar și sar încetinel.
El e frumos și tinerel,
Dar e sfios când e cu fete.
Iar ele râd și râd șirete
Și pe furiș privesc la el.


El umblă ca la el acasă
Și-ascultă fetele ce zic;
Mai rupe-n palme câte-un spic
Și răsfățat apoi își lasă
Pe spate capul și nu-i pasă
De fete și de câmp nimic.


Și printre spice el șoptește,
Vorbind aiurea și-alintat !
Și, cum să plimbă-n lung
                 și-n lat,
Cu fetele să-mprietenește
Și din copil sfios el crește
Flăcău întreg de sărutat.


Apoi ca-n glumă el le prinde
De mânecă, și-aprins de dor,
Își face joc prin părul lor,
În urmă brațul și-l întinde,
Pe cea mai dragă o cuprinde
Și-o strânge cătră el ușor.


Tot mai aprins, tot mai aproape:
- Să te sărut, drăguțo, vrei ?
Ce ochi frumoși ai, viorei,
Ca un întins adânc de ape.”
De el nu-i nici un chip să scape
Și-atâta lucru-n urmă ce-i ?


Ea stă la peptul lui pierdută,
Dintâi cu ochii la pământ.
El zice-așa câte-un cuvânt,
Ea zice trei și-l tot ajută
Și uite-l, uite-l c-o sărută -
Ei, vezi tu fetele cum sunt !


El a crezut că nu se poate,
Și iacă poți ! Dar să te ții !
E greu să dai de căpătâi,
Dar dacă dai, merg strună
                     toate;
Și fata mult nu se socoate,
Când pierde mintea cea dintâi.


El o sărut-acum pe salbă,
Și fetele-mprejur să strâng !
Dar e prea mult ! Am să
         mă plâng
La toți vlădicii, să dau jalbă !
Auzi, să duci tu lume albă
P-un câmp cu oameni,
                ca-ntr-un crâng !


Ba ele-și mai desfac și sânul,
Și-n sân el li se joac-acum -
Îl prind odată și-l sugrum,
Că prea s-obrăznici românul !
Auzi, dar cine-i el, păgânul,
Ca să-mi sărute fete-n drum ?


Nu știe nimeni de-unde vine,
Și capu-i stă la sărutat !
De-ar fi măcar de-aici din sat -
Voi, câți sunteți flăcăi ca mine,
Să-mi spuneți voi acum, e bine
Să faci ca vântul, nu-i păcat ?


Adică stăi ! Ce fată moare
Dac-o săruți puțin ? Da' zău !
Cum aș voi să fiu mereu
Un vânt și eu, în zi cu soare,
De-ar fi numai secerătoare
O fată pe care-o știu eu !

















































































                                                






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu