joi, 12 aprilie 2012

MÂNTUITORUL NOSTRU IISUS HRISTOS - poezii pentru sărbătoarea ÎNVIERII



PE CRUCE
                 
                     de Vasile Voiculescu


Iisus murea pe cruce. Sub arșița grozavă
Pălea curata-i frunte ce-o sângerase spinii
Pe stâncile Golgotei tot cerul Palestinii
Părea că varsă lava.


Și chiar în clipa morții huliră cărturarii
Cu fierea oțelită îl adăpau străjerii...
Râdea cu hohot gloata cu spasmele durerii
Și-l ocărau tâlharii.



Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând Maria
Și-adânc zbucnea blestemul din inima-i de mama
Alături Magdalena, în lunga ei maramă,
Țipa văzând urgia.




Departe ucenicii priveau fără putere...
N-aveau decât să fugă în lumea cea pribeagă
Cu el se năruise nădejdea lor întreagă
Și fără mângâiere.



Târziu, porni mulțimea în pâlcuri spre cetate
Pe drumurile-nguste cu lespezi pardosite
Trecură fariseii cu fețele smerite
Și bărbile-argintate.



Măslini fără de frunze dormeau mocnind pe coaste
În vale,ca-ntr-o pâclă, dormea Ierusalimul,
Pe cruce somnul morții dormea de-acum sublimul
Iisus, vegheat de oaste.







CLOPOTELE DE PAȘTI


                            de C. Z. Buzdugan


Miezul nopții, e-o tăcere peste tot orașul, sfântă...
Dar deodată glas de clopot tot văzduhul îl frământa !

Dă semnalul, ca un tunet, primul, clopotul cel mare,
Grav, măreț vuind în noapte,-o războinică chemare

Răspândind talaz de sunet ca talazurile mării,
Tot mai grav, tot mai departe, în adâncurile zării.



Deșteptat din somn, răspunde clopotul cel mijlociu,
Cam dogit, bătrânul clopot, dar sfătos, cucernic, viu...

In sfarsit, cu ritmul vesel, clopotele mici si ele
Bat sonor in noaptea clara sub albastru plin de stele,

Iar metalicele note revărsate val cu val
Par o grindină de aur pe-o cupolă de cristal.

De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot
Își amestecă-armonia în acest feeric ropot.




-"Primăvara" lung răsună prin văzduhuri cadențat,
Iar ecoul blând răspunde: "Adevărat a înviat!"...

Și când templele sfințite deschid vechile lor porți
E-ntr-un gând întreg pământul: "A-nviat Christos din morți !"...

Fraților, când voci de clopot spun minunea lui Iisus,
Ridicați-vă din țărnă, vă-nălțați mai sus, mai sus!

Deșteptați-vă și-aprindeți iarași candela vegherii
Salutați în mândre cânturi sărbătoarea primăverii.

Uniți glasurile voastre cu al clopotelor cor
Înnoiți-vă viața la al vieții sfânt izvor!...


открытки




  DE  PAȘTI   

              de  Tudor Arghezi



La toate lucarnele și balcoanele
Au scos din cer îngerii icoanele
Și-au aprins pe scări
Candele și lumânări.



Orașele de sus, în sărbătoare,
Au întins velnițe și covoare,
Și ard în potire
Mireasmă subțire.



Și din toate ferestrele odată,
Mii și sute de mii,
Heruvimii fac cu mâna bucălată
La somnoroșii copii.







CHRISTOS A ÎNVIAT

                                      de  A. Vlahuţă




Și-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet
Și-un dușman au văzut în fiul
Dulgherului din Nazareth !



El n-a venit să răzvrătească
Nu vrea pieirea nimănui;
Desculț, pe jos, colindă lumea
Și mulți hulesc în urma lui.




Și mulți cu pietre îl alungă
Și râd de el ca de-un smintit:
Iisus zâmbește tuturora-
Atotputernic și smerit !


El orbilor le dă lumina,
Și muților le dă cuvânt,
Pe cei infirmi îi întărește,
Pe morți îi scoală din mormânt.




Și tuturor de o potrivă.
Împarte darul lui ceresc-
Și celor care cred într-însul,
Și celor ce-l batjocoresc.




Urască-l cei fără de lege...
Ce-i pasă lui de ura lor?
El a venit s-aducă pacea
Și înfrățirea tuturor.



Din toată lumea asupriții
În jurul lui s-au grămădit
Și-n vijeliile de patimi
La glasul lui au amuțit:



"Fiți blânzi cu cei ce vă insultă,
Iertați pe cei ce vă lovesc,
Iubiți pe cei ce-n contra voastră
Cu vrăjmășie se pornesc"...

II


Cât bine, cătă fericire,
Și câtă dragoste-ai adus!
Și oamenii drept răsplătire
Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus.


Au râs și te-au scuipat în față
Din spini cununa ți-au făcut,
Și în deșarta lor trufie
Stăpâni desupră-ți s-au crezut...


Aduceți piatra cea mai mare
Mormântul să-i acoperiți
Chemați sutașii cei mai ageri,
Și străji de noapte rânduiți...

III

S-au veselit necredincioșii
C-au pus luminii stăvilar,
Dar ea s-a întărit în focul
Durerilor de la Calvar,



Și valurile-i neoprite
Peste pământ se împânzesc,
Ducând dreptate și iubire
Și pace-n neamul omenesc.



Voi toți, ce-ați plâns în întuneric
Și nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastra-nghenunchere
Sculați... Christos a Inviat!








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu