FERICIREA E MUTĂ - de Ioana Voicilă Dobre

FERICIREA  E  MUTĂ  de Ioana Voicilă Dobre M-ai rugat odată să-ţi scriu o poezie dar eram atât de îndrăgostită că nu-mi găseam cuvintele: se ascunseseră adânc, în suflet. Şi-apoi duceam darurile tale destul de grele pentru umerii mei tineri. Dar poezia întârzia să apară şi într-o zi ai plecat. Atunci au irumpt şi dorul mi-a ars sufletul alungând cuvintele ascunse din iubire, cu grijă.