sâmbătă, 7 decembrie 2019

IAR ȚIPĂ DUREREA - de Manuela Cerasela Jerlăianu








IAR ȚIPĂ DUREREA 


de  Manuela Cerasela Jerlăianu




 Iubirea între noi nu e o substanţă,
E doar a prezentului chin,
 O lipsă adâncind în speranţă, 
Un cer de albastru carmin.


 Doar vântul mai bate cu furii,
 Pe ramuri doar frunzele tac,
 Când cerul îşi leapădă nurii, 
 Pe bietul frunziş din copac. 


 Simt gustul de buze amare,
 Un dor o iubire pustie, 
Şi totul se duce în zare,
 Gonind ca un fur pe câmpie. 


 Rămânem într-un vechi abandon,
 Durerea în mine iar ţipă,
E viaţa cu iz de carton,
 De iască bătrână şi ţiplă.


E cerul de toamnă târzie, 
 Cad păsări în zborul damnat, 
 Din toamna cu buclă gălbuie, 
 Toţi îngerii mei au plecat.







vineri, 29 noiembrie 2019

VISCOLUL - de Vasile Alecsandri




 

VISCOLUL

de Vasile Alecsandri



Crivățul din meazănoapte vâjâie prin vijelie,
Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie.
Valuri albe trec în zare, se așază-n lung troian,
Ca nisipurile dese din pustiul african.


Viscolul frământă lumea!... Lupii suri ies după pradă,
Alergând, urlând în urmă-i prin potopul de zăpadă.
Turmele tremură; corbii zbor vârtej, răpiți de vânt,
Și răchițile se-ndoaie lovindu-se de pământ.


Zberăt, raget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimântate
Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate.
Și-n departe se aude un nechez răsunător...
Noaptea cade, lupii urlă... Vai de cal și călător!


Fericit acel ce noaptea rătăcit în viscolire
Stă, aude-n câmp lătrare și zărește cu uimire
O căsuță drăgălașă cu ferestrele lucind
Unde dulcea ospeție îl întâmpină zâmbind! 









duminică, 24 noiembrie 2019

LIDIA WYLANGOWSKA - Pictor figurativ






https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmhJ7kYSE7FjRFLmi3dFl72rAcMwivAmW4WK8u20WRONUxOSLoRvun78uieG3vYxgMx9OtxtJW7245fof1jB6hVRAmd_vKRWs9aVmaNlphKGqoSrZOBn7rR-NDWu4U-T2RzJgid-CQbb6X/s1600/Lidia+Wylangowska+Tutt'Art%40%2B(22).jpg

  Lidia Wylangowska este o pictoriță poloneză cu domiciliul în Illinois și care expune regulat la Muzeul Polonez din America, Chicago.

 Fiecare dintre aceste tablouri  pare să aibă o viață proprie, cu detalii vii care inspiră și  invită  spectatorii  să depășească ceea ce se vede și să-și folosească imaginația, lăsându-se în același timp impresionați de frumusețea ei.


https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg3q7tdJ5uPC3whSym-ts4nxdNcT7BEO3IswOqqQJZHNukCobCwQnCnX5MC_uduk9pp8CqMQuc-wpN5iYsyaoIFq9phWrAl91ev1eOzuWDGwsU5M1Z02qfQVoQY0iLe2Yx3DX5ssbKSVbrb/s1600/Lidia+Wylangowska+Tutt'Art%40%2B(27).jpg


















https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh-Fvaw67P71Q1JsAZ6qEH4Ox3AYoUMHHGFH3EUCAicXyxw1arCu6DnWy8WVSJQbV-TMx394S_ttUXFHAYSEIinV04gRmqpYiah64WGDli455A0GjmEuyixCDGRWEPWhl5jw3N1BvMY3hw/s1600/Lidia+Wylangowska+Tutt'Art%40%2B(57).jpg

















https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhF9jzCuoOMKYEhG7Wi1XrhX25kbMsbu_agJ89DMc3KkitBWS0IZM091qf1SCEaGF3sFrESdQipTTTKRU_giBHQEB_DE0xX_UO41Gl1KBmT4teNFIcwyUKDKXylbCbDnwrgfx0YJF_Dd2RC/s1600/Lidia+Wylangowska+Tutt'Art%40%2B(60).jpg







joi, 21 noiembrie 2019

AH, IUBESC SĂ PRIVESC, SĂ TOT PRIVESC - de Anna Ahmatova






 AH, IUBESC SĂ PRIVESC, SĂ TOT PRIVESC

de  Anna Ahmatova




Ah, iubesc să privesc, să tot privesc
 Cheiurile ferecate; privirea să-mi sui


 Spre balcoane, unde sute de ani, gândesc, 
 Nu a călcat piciorul nimănui.
 Iar tu cu adevărat eşti – capitală
Pentru nebunii şi luminoşii noi; dar
 Când peste Neva dăinuie, mai specială, 
Acea oră de o puritate de chihlimbar
Şi trece în zbor vântul de mai
 Pe lângă toate colonadele de peste ape, 
 Tu – eşti ca păcătosul ce râvnitul rai
 Îl vede-n dulce vis, înainte de moarte...

 (1916) 








MAI DUREAZĂ, NESFÂRȘIT, - ZIUA GREA, DE CHIHLIMBAR - de Anna Ahmatova







MAI DUREAZĂ, NESFÂRȘIT, - ZIUA GREA, DE CHIHLIMBAR


de  Anna Ahmatova



 Lui M. Lozinski


 Mai durează, nesfârşit, – ziua grea, de chihlimbar!
 Ce imposibilă e tristeţea, ce zadarnică aşteptarea!
Şi din nou la menajerie cerbul cu glas de argint, amar, 
 Vorbeşte de aurora boreală ce-şi răsfiră culoarea.
Şi eu chiar am crezut că există zăpadă răcoroasă
 Şi albastră cristelniţă pentru bolnavi, năpăstuiţi în toate, 
Şi a sănioarelor goană şerpuită, strâmbă, albicioasă
Prin străvechea zvonire a clopotniţelor depărtate.

 (1912) 









ROMANȚĂ FĂRĂ MUZICĂ - de Ion Minulescu







ROMANȚĂ  FĂRĂ  MUZICĂ

de Ion Minulescu




În seara când ne-om întâlni ―
Căci va veni și seara-aceea ,
În seara-aceea voi aprinde trei candelabre de argint
Și-ți voi citi
Capitole din epopeea
Amantelor din Siracuza,
Citera,
Lesbos
Și Corint...
Și-n seara când ne-om întâlni
Te-oi întreba,
Ca și pe multele pe care le-am întrebat ’naintea ta:
― Voiești sau nu să fii a mea ?


În seara când ne vom iubi , 
Căci va veni și seara-aceea ―
În pat vom presăra buchete de trandafiri și chiparoasă
Ne vom închide-apoi în casă
Și vom zvârli în stradă cheia...
Și-n seara când ne vom iubi
Te-oi întreba,
Ca și pe multele pe care le-am întrebat ’naintea ta:
― Voiești să nu mai fii a mea ?...


Și-n seara când ne-om despărți ―
Căci va veni și seara-aceea ,
Vom stinge flăcările-albastre din candelabrele de argint,
Iar florile de chiparoasă și trandafirii-i vom presa
În cartea roză-a epopeii
Amantelor din Siracuza,
Citera,
Lesbos
Și Corint...
Și-n seara când ne-om despărți
Te voi ruga,
Ca și pe multele pe care le-am sfătuit ’naintea ta:
 ― Să-ți amintești c-ai fost și-a mea !...