BATE VÂNTUL - de Radu Istrati

BATE  VÂNTUL de   Radu Istrati  Bate vântul pe afară !   Mama mea de-acum bătrână   Numai are ea răbdare  Și pământului se-nchină.  Strigă vântului pe nume,   Îl întreabă dacă știe   Ce mai fac pe astă lume  Rătăciții ei copii.   Și tot strigă-n gura mare !  Spune-i, vântule, că eu   Am să mor acuș, degrabă..  Și mă duc la Dumnezeu.  Simt cum vântul dinspre țară   Tot mă bate peste umeri,  Mi-a adus veste de-acasă  Unde glasul mamei spune:  Dragi copii, trecut-au anii  Care Domnul mi i-a dat !!   Lumea, timpul, chiar și banii   Pe toți  ne-au-nstrăinat.   Ați plecat demult de-acasă,  Dar și-acum mai țin eu minte  Cum ieseați fuga pe poartă   Și privind doar înainte.   Ați uitat să vă întoarceți   Să priviți și înapoi,  Ochii mei umpluți de lacrimi   S-au uscat azi de nevoi.   N-ați trecut de-atunci pe-acasă  Nu știu dacă veți mai trece !   Măcar vântul să vă spună   Despre chinurile mele   Și de plânsetele toate   Nopți de-a rândul nedormite,  Așteptând ca pe la poartă   Într-o bună zi să intre...  "Copiii'.