|
|
PERECHE
de Ana Blandiana
Și vom rămâne în eternitate
La fel de tineri cum suntem acum
Când miezul morții-n turnul tâmplei bate
Plecând pleoape roșii pe gropi adânci, cu scrum ?
Vom fi și-n moarte tot ușor de-nfrânt
Și nu vom înțelege nici atunci
Sensul acelui strivitor cuvânt
Rotindu-se-n absurdele porunci ?
Tot tineri și frumoși fără-ncetare,
Mereu împleticiți în lungi priviri,
Vom fi jertfiți mereu pe alte-altare
Și neacasă, veșnic nicăieri ?
Apleacă-te pe brațul meu când mor,
Lasă-te-nvins de legea lor străveche.
Nouă ni-e dat în schimbul tuturor
Norocul de a fi pereche.
|
|
|
|
|
|
|
