BUNICUL - de Magda Isanos

BUNICUL de  Magda Isanos Din inima matale multe rânduri  De stânjenei, bunicule, crescură...  ...Și te-am uitat, că zilele cu ură Ne-ntâmpinau... și nopțile cu gânduri...  E-adevărat că seara, din portrete,  Ni se părea cu jale că priveai;  Dar ne gândeam: „Desigur că-i în rai...” Și ne-ntorceam cu fața la perete...