AMĂRĂCIUNE
de Alexandru Macedonski
Sunt supărat şi amărât
Pe oameni şi pe Dumnezeu
şi Dumnezeu şi oameni sunt
Pe mine supăraţi mereu !
Ei mă blesteamă şi primesc,
Primesc blestemul cât de greu...
Cum vrei să fie omul bun
Când este fiu lui Dumnezeu ?
Iar dacă sunt şi eu ca ei,
Nu este vina mea de loc...
Îşi bat de mine joc râzând,
Plângând îmi bat de dânşii joc !
|
|