ÎN LUME E IAR AGONIE - de Manuela Cerasela Jerlăianu

ÎN  LUME  E  IAR  AGONIE de  Manuela Cerasela Jerlăianu  Dă-mi Doamne Sfinte putere  Să pot să-nțeleg ce ai spus  Că palma ce lasă durere  M-ajută să-ajung cât mai sus.  În lume e iar agonie  Mă doare obrazul cumplit  În laț mă prinde-o mânie Și chipul mi-l lasă cioplit.  Din palmele lumii, ciudat  Se strânge plăcerea din gând  Pe firul de viață uitat   Ca ultime feluri de rând.  Cum Doamne să pot să iubesc   Tăceri cu gusturi amare   Când omul în felul grotesc  Lovește, ucide și doare!  Dă-mi Doamne Sfinte Lumină, Putere cât inima Ta  Să-ntorc obrazul la vină Când omul lovește cu ea.  Tot haosul lumii din drum  Să plece acum rătăcit  Că totul e ceață și fum  În sufletul meu osândit.