EPITAF
de Ionică Tăutu
Zac fără suflare,
În vecinic-uitare
Aici în mormânt ;
De toți despărțită.
În veci părăsită,
Mă-ngrop în pământ.
Așa-i la o floare,
Ce-a vântului boare,
Cu-a zorilor plâns
O să fac să răsaie ;
Săcerea d-o taie,
Tot lustrul i-au stâns.
Mărirea, averea,
Norocul, puterea,
Toate-s acum lut ;
Și nu duc cu mine,
Decât rău sau bine.
Ce-n lume-am făcut.
Fericirea-i dusă,
Lumina-i apusă,
Și tot ce-am lăsat
Îi spre neuitarea,
Și spre pomenirea
Tristului bărbat.
Inimilor vie,
În nemernicie,
Iară sfat le las,
C-așa să petreacă,
Cum ar vre să facă
Într-al morții ceas.
Rudele o slabă
Mângâiere aibă,
C-în negrul pământ
Precum legea scrie,
Întru vecinicie
N-om vidè curând.
Așteaptă, cetește,
Trecător oprește,
Pașii nu grăbi,
Marginea-ți va spune
Uitatul meu nume,
De voiești a-l ști.
Publicată de Mihail Kogălniceanu în Alăuta românească (nr. 5, 1838, p. 52–54).
IONICĂ TĂUTU - scurte note biografice
Poet, prozator, traducator si iluminist, un precursor al paşoptismului. Importante sunt si scrisorile sale.
Este creatorul stiintei politice moderne romanesti.
1795 — S-a nascut la Cerchejeni, judetul Botosani, Ionică Tăutu.
Tatal sau este Gheorghe Tăutu, vornic de poarta, mama este Ileana, nascuta Ilschi.
Invata greaca si franceza, isi face o cultura iluminista.
1815 — Este inginer hotarnic, unul dintre primii topometri romani.
1822 — Este introdus la Curtea Domneasca si tine un discurs la instalarea lui Ioniţa Sandu Sturdza.
Devine consilier al domnitorului, ii scrie cuvantarile, tine cancelaria.
Primeste rangul de comis.
Scrie pamfletul Strigarea norodului Moldaviii catra boierii pribegi si catra mitropolitul, apoi Scrisoare ce au trimis un boier din Moldova catra dumnealui logof. Grigoras Sturza, la Cernauti.
Elaboreaza la 13 septembrie proiectul primei constitutii romanesti, Constitutia Carvunarilor. Nu poate fi aplicata din cauza opozitiei marii boierimi. Se poate considera ca acum incepe doctrina liberala in Romania.
1824 — Este inaintat la rangul de comis si trimis in noiembrie la Constantinopol, ca secretar al capuchehaiei moldovenesti.
Intra astfel in contact cu diplomatia din Constantinopole. Invata limba turcă.
1825 — Scrie urarea de An Nou ce se citeste domnitorului.
A infiintat prima Loja masonică română, la Iaşi, sub numele de "Moldova".
1827 — Scrie Cercare impotriva deistilor si Zidire politicii intemeiata pe fire omului, prima varianta a Tratatului de stiinte politice.
Traduce Les Ruines de Volney, cu titlul Sfaramarile sau Procetire asupra revolutiilor imparatiilor.
Traduce gramatica limbii franceze de Charles Girault-Duvivier.
A doua varianta a tratatului sau se numeste Tratat de politica.
A treia varianta a tratatului este Socotintele mele asupra mestesugului ocarmuirii.
1829 — Incearca sa candideze la tronul Moldovei, dar nu primeste acceptul sa se intoarca in tara.
Incearcă sa propună Porţii un inceput de independenţă pentru Tarile Romane.
1830 — La 20 aprilie, moare de tuberculoza la Istanbul Ionică Tăutu.
