marți, 12 august 2014

KANEVERA - JATAKA - Povestirile Jataka


http://www.bookganga.com/eBooks/Content/images/books/264aa03329014a19bb7aa84d7b42d6d4.jpg


Culegerea de povestiri JATAKA s-a format în jurul secolului al IV-lea î.Hr și cuprind în jur de 55o de mituri și legende budiste. Ca și în hinduism, Karma este raportată la o viață anterioară și în aceste povestiri Buddha se referă mereu la o viață anterioară din care-și amintește acțiuni și lucruri ce țin de morală (dar nu totdeauna cea budistă). Fiecare poveste în parte din Jataka se desvoltă în interiorul acestui cadru -al povestirii lui Buddha despre viața sa precedentă.

La aceste povestiri s-au adăugat multe  legende și povești populare care au un scop etic . În fiecare poveste, punctul principal este subliniat de o epigramă.

Poveștile nu au fost scrise în sanscrită ci într-un dialect - Pali - pentru că erau destinate consumului popular și multe dintre aceste povești chiar nu au legătură cu budismul fiind apărute  înaintea lui . Aproape fiecare poveste conține o valoare morală, care mai târziu se regăsesc și în budism, cum ar fi: să nu fie distrusă viața nimănui, omul să nu facă exces de alcool, să respecte persoanele în vârstă, să știe să prețuiască viața și să fie fericiți cu puțin, lăcomia fiind un păcat capital.

Aceste povești au fost traduse de greci, persani, evrei, arabi și s-au răspândit astfel în întreaga lume.

Se spune că multe din fabulele lui Esop sunt indiene la origine.

Pentru că de cele mai multe ori aceste povestiri au finaluri fericite, ele au fost o sursă bogată de inspirație pentru basmele pentru copii. Se estimează că 50% din povestirile culese de Frații Grimm sunt de origine indiană.

Povestirea pe care o voi posta este una plină de învățăminte pentru adulți.




http://www.indusimports.com/Admin/ProductImages/ACH-Jataka%20Tales-Tales%20of%20Misers.jpg


POVESTEA UNEI CURTEZANE ÎNDRĂGOSTITĂ DE UN HOȚ


O curtezană avea un amant bogat care-i era foarte devotat, dar pe care ea nu-l iubea. Stând într-o zi la fereastră, ea văzu polițiștii prinzând un bandit pe care-l fugăriseră în tot orașul. Fără îndoială că era frumos și i s-a părut demn de interes. Fapt este că ea a hotărât pe loc să-l scape de supliciul tragerii în țeapă la care urma să fie neapărat supus.

Fără să piardă timpul, ea trimise în grabă pe una din slujnicele sale de încredere la prefect, cu misiunea de a-l corupe. A urmat o târguială după moda orientului, însă enormitatea sumei oferite a fost mai tare decât virtuoasa indignare a înaltului personaj. Dar, în același timp, el nu vroia să-și atragă mânia regală: îi trebuia deci un condamnat, acesta sau oricare altul, pentru ca execuția capitală să aibă loc așa cum fusese prevăzut. Curtezana nu s-a încurcat pentru atâta lucru: pentru ce amantul ei, acest prost amorezat, să nu suporte el daunele combinației ?

Când acesta sosi, ca în fiecare zi,  la iubita lui, o găsi toată în lacrimi și puțin dispusă la glumele obișnuite. La întrebările lui îngrijorate, ea âi răspunse că cel condamnat la moarte - despre care vorbea tot orașul - era propriul ei frate. Cum era și firesc, amantul ignora existența acestui frate. Dar ce importanță avea: trebuia ca el să alerge imediat la prefect ca să-i ducă despăgubirea în schimbul căreia prizonierul urma să fie eliberat. Imediat, nefericitul porni în grabă, luând cu sine toate economiile sale personale. Fără să mai aștepte, prefectul îndeplini învoiala: în timp ce hoțul era trimis, într-o trăsură închisă, acasă la curtezană, nefericitul înșelat era condus la locul supliciului. Era atât de târziu în noapte, cî toți cetățenii se aflau pe la casele lor; nimeni, în afară de călăi, n-a putut auzi protestele și plânsetele amantului trădat.

Îndrăgostită nebunește de banditul pe care ea îl scăpase de pedeapsă, la rândul ei, curtezana a fost victima acestuia. Neavând nici o încredere într-o femeie care punea așa de puțin preț pe viața altora, hoțul a atras-o într-o capcană și a sugrumat-o; apoi, credincios principiilor sale profesionale, i-a furat tot, fără să uite nici o bijuterie, cu toată graba lui de a părăsi locurile noii sale crime.



http://college.holycross.edu/projects/himalayan_cultures/2008_plans/msunderl/Images/003-buddahs_life.jpg





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu