sâmbătă, 22 noiembrie 2014

PRIETENUL de Jan Lulu Stern



PRIETENUL

de  Jan  Lulu  Stern


Dă-mi mâna, vechi prieten și s-o pornim agale
Uniți fiind în toate, cu umăr lângă umăr.
Țin minte, într-o noapte ploua și urla vântul
Când ai venit în goană să mă previi de-un rău
Simîeam că eu, ca tine, aș răscoli pământul
De-ar fi cândva-n pericol un fir din părul tău
Iar viața-și urma cursul. Trecurăm dintr-o țară
În alta, ce nisipul cu greu l-a înflorit,
N-a fost ușor, adesea viața ne-a fost amară

Ne-am sprijinit cu vorba, cu fapta și-am răzbit
Plimbarea-i pe sfârșite, amurgul vieții vine,
Privit-am iară viața în orele târzii,
Prietene-ți strâng mâna, știindu-te cu mine
Senin privesc la toate ce încă vor veni.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu