TRISTEȚEA MEA
de Ole Sarvig
Strania, vechea vilă a tristeții mele,
cu răcoroase verande spre nord
țâși-o lucarnă fără rost la mansardă.
Totdeauna în umbra
grădinii de pini, întunecata și verdea grădină
uitată, înecată în iarbă,
ocolită de oameni
și bătută de ploi.
De unul singur ocolind
odăi igrasioase, înăbușindu-mă
în tăcerea mucedă,
spartă numai de zgomotul cariilor -
minuscule ființe care,
tot rozând pereții,
peste un veac
ar preface casa-n cenușă.
traducere de Veronica Porumbacu
|
|
Ole Sarvig 1921 - 1981
Ole Sarvig a fost un poet danez cunoscut pentru
participarea la la revista literară „Heretica”. În 1967 a primit Marele
premiu al Academiei Daneze. El a fost prietenul și mentorul poetului
Michael Strunge iar la sinuciderea sa, Strunge a scris un poem
intitulat „Decembrie”. Mai târziu, la fel ca mentorul său, și Strunge
s-a sinucis. În 2004, lucrarea lui Sarvig intitulată „Regnmaaleren” a fost inclusă în „Danish Culture Canon”.
sursă biografie: http://en.wikipedia.org/wiki/Ole_Sarvig