VÂNTUL
de Nikolaus Lenau
Departe, în străini plecam...
Privii în urma mea pierdut;
Spunând ceva mi-a apărut
Iubita, sus, la geam.
Ea mi-a trimis un blând cuvânt —
Tovarăș bun pe drum pustiu...
Dar ce mi-a spus, nu pot să știu,
Că s-a pierdut în vânt.
Și dacă n-oi mai întâlni-o,
Tu, vânt sălbatec, rău ce-mi ești,
Nu ți-e de-ajuns ?... Să-mi mai răpești
Și cel din urm-adio ?
Traducerea de Ștefan Octavian Iosif
1896
|
|
|