sâmbătă, 24 ianuarie 2015

PEISAJ DE IARNĂ de Nichita Stanescu




PEISAJ  DE  IARNĂ

de   Nichita Stanescu


O vreme de argint masiv
pe-alocuri înnegrit de vreme,
țintat cu sori, metalic tiv,
la orizont scrâșnește, geme





Copacii de argint, tăcând,
din crengile de-argint, oprite,
nemailovind, nemaisunând
nici ore-ovale nici clipite





par, cum îi întâlnești, așa,
explozii împietrite, surde,
care-au țâșnit spre cer cândva,
din arhebuze și din durde





Dar eu bat câmpul iernii, greu
cu pașii de-argint îi sun argintul
O, fericit auzul meu !
Ecoul bate-n jur argintul





și-o clipă dacă m-aș opri
s-ar prăbuși, de-argint, o clipă.
Și peste câmp s-ar auzi
țintatul brâu de-argint cum țipă !






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu