ROMANȚĂ FĂRĂ MUZICĂ
de Ion Minulescu
Ca să-ajung la tine, i-am zis calului:
― Grăbește...
Pune-ți aripi ca în basme
Și te-nalță până-n nori...
Tot mai sus,
Tot mai departe ―
Ca șiragul de cocori
Ce plutește colo-n zare !...
Haide, calule, grăbește !...
Ca să-ajung până la tine, i-am zis vântului:
― Dă-mi mâna
Și târăște-mă cu tine până unde poți pătrunde ―
Până-n zarea-nsângerată unde soarele s-ascunde...
Ca s-ajung cât mai degrabă,
Haide, vântule, dă-mi mâna !...
Ca să-ajung până la tine, i-am zis morții:
― Mergi-nainte
Și cosește-mi fără milă tot ce-i viu
Și-mi ține calea...
Netezește-mi munții-n zare
Și-umple-mi de cadavre valea
Dintre ea și mine ―
Haide!... Haide, moarte, mergi-nainte !...
Ca să-ajung până la tine,
Pentru tine-au obosit
Calul,
Vântul,
Moartea ―
Toate mi-au făcut pe voie;
Dar...
Dintre cutele perdelei, ochii-ți verzi nu-mi mai răsar,
Strunele chitarei-s rupte
Și... romanța s-a sfârșit !
|
|
