CUM MAI ARĂȚI MĂICUȚĂ BLÂNDĂ
de Aurora Luchian
Cum mai arăți măicuță blândă ?
Poate albită și mai scundă,
Mai înțeleaptă, mai plăpândă...
Și-aș vrea s-ajung într-o secundă,
Să-mi treacă dorul ce mă doare,
Acum, în prag de sărbătoare.
Cum mai arăți ? Poate mai tristă,
Și bolnăvioară...stând pe prispă
Poate îngâni o doină veche,
Privind cățeii în pereche,
Ce șed lipiți cu duioșie,
Să ai și tu, tovărășie...
Cum mai arăți mamă duioasă ?
Aș vrea să zbor până acasă,
Să văd ograda și grădina...
Să știi măicuță, eu port vina
Că mi-am dorit s-ajung departe,
Însă speranțele-s deșarte...
Ce straie porți mamă iubită,
Tot vesta veche, ponosită,
Ce-o croșetai când eram mică ?
Mai porți miros de levănțică ?
Mai porți aleanul ce mă doare,
Mai porți în gânduri frământare ?
Cum mai arăți măicuță blândă ?
Poate de dorul meu, mai scundă...
|