DOUĂ ENTITĂȚI
de Larysa
Să vii în altă viaţă, să te am
Aşa cum numai eu poate doream...
Dar tu, nimic din toate-mi, n-ai să ştii
De nu-ţi doreşti, de nu visezi, nu vii...
Când voi străbate-al veşniciei drum
Îţi las o dâră din al meu parfum
Să te îndrume spre-acel paradis
Ce l-am visat o vreme şi l-am scris...
Cu ziua-n nopţi şi nopţile-mi în zile
Scria condeiul în simţiri febrile
Tot ce mi-ai fost şi ce n-ai vrut să-mi fi,
Iubirea mea trăită-n poezii...
Că-n basmul cel cu feţi-frumoşi şi zâne
Era parcă prea multă raţiune...
"A fost odată" nici un sens n-avea,
Povestea se sfârşi când începea...
Soli, ţi-am trimis cuvinte-mparfumate
Dar zmeul-timp le nimici pe toate
Iar eu, prinţesa viselor nebune,
Basmul l-am dus spre-o altă dimensiune...
Acolo unde-i cald, lumină, soare
Şi nici o rană-n suflet nu mai doare,
Trec zile fără ore, fără nume
Iar vârsta n-are număr...ce minune !
Şi-acolo te aştept cu-a mea vecie
Să-mi fi aievea, nu doar fantezie,
Să desenem pe-a' noastre trupuri hărţi
De dulci simţiri a două entităţi...
