ZBOR
de ManuManu
Zbor prin galaxii cereşti,
Stau pe palmele-ngereşti,
Mi se strâmbă o aripă;
Țip: Sunt cremene de frică.
Pe o sferă lucitoare,
Stau cuminte în picioare
Iar genunchi-i plec uşor
Ca să mă ridic în zbor.
Zbor mă duc să ating luna,
Din priviri mi-a întins mâna
Şi m-am dus încrezătoare
Într-o lume ochi de soare.
Am tot fost la șezători
C-un dar pentru călători,
Și-n pământul fumuriu
Am lăsat un trup pustiu.
Zborul mi-a atins visarea
Şi mi-a oglindit culoarea,
El m-a scos din închisoare
Peste munţi, câmpii, izvoare.
Am atins din gând pământul
Și i-am măsurat mormântul,
Am strâns aripi descurcate
Să-l cureţe de păcate.
|
|
