
Opera lui cuprinde gazeluri, kaside (ode), și robaiuri, se remarcă poemele ”Bustan” (Livada) și culegerea de povestiri și parabole scrise în proză ritmată și versuri intitulată ”Golestan” (Grădina florilor 1258)
i

BUSTAN ( Livada - 1257)

Mărgăritarul
Din sânul unui nour picând un singur strop
Rușine-i fu de-al mării nemărginit potop...
”Ce-s eu - suspină stropul - în fața ta Ocean ?
Mă pierd pentru vecie-n albastrul tău noian !”
Răsplata umilinții el și-o primi pe loc :
la sânu-i alb o scoică-lcuprinse în ghioc.
Prin pronia cerească, în casa-i de sidef
Crescu mărgăritarul ca luna-n relief -
Și-ajunse din genune - podoaba cea de preț
ce-o poartă-n diademă șirag de șahi măreți.
Prin firea lui umil, zvărlindu-se-n neant
a izbucnit la viață al mării diamant...
*
Iubea un om cu inima curată
o fată ca și el tot ne-ntinată.
Răbda mereu de la dușmani batjocuri
cum dai cu bâta-n minge pe la jocuri.
Nu ridica sprânceana la injurii
și-n van ai fi-ncercat să mi-l înfurii.
Îi spuse cineva: - ”Nu ți-e rușine ?
Batjocurile curg puhoi pe tine.
Îți vlăguiră trupul într-atâta
că toate rabzi și nu ridici nici bâta ?”
Nu mai ierta vrăjmașilor urgia
ce spun că tu nu știi ce-i bărbăția ”.
Răspunse cel cu dragostea fierbinte,
cu aur scrieți ale lui cuvinte:
- ”Mi-e inima o casă ce-i plină de iubire
cum poate ura-ntr-însa să-și afle-adăpostire ?

